Repere Istorice

Atestare documentară

Cercetările arheologice dovedesc că pe aceste meleaguri au existat așezări umane încă din neolitic; astfel ca dovadă a unei civilizații străvechi stau descoperirile:

• Situl arheologic de la Târnava

• Așezarea de la Târnava „Mihăuți”

• Necropola din epoca migrațiilor de la Târnava „Pălămor”.

În secolul XIII satele de pe valea Târnavei Mari sunt deja formate. Ele fac parte din sutele de așezări de colonizare saxonă a Transilvaniei, care a lăsat marca germanică asupra arhitecturii și a urbanismului dezvoltat specific istoriei acestor locuri. Toate vetrele satelor sunt marcate de cetățile de tip rural ridicate pentru apărarea de invadatorii acestei margini de imperiu european.

Comuna Târnava, numită de fapt de români Proștea Mare, reluare a toponimului saxon GROSSPROBSDORF are o istorie specifică locurilor: înainte de 1241 sașii construiseră deja o cetate de refugiu pe un deal vecin, apoi la 1505 biserica din centrul satului este terminată și la 1590 este înconjurată cu incinta poligonală a cetății cu cinci turnuri. Astăzi zidurile și casele anexe ale acesteia sunt demolate.

Pe la 1780 în sat funcționa o școală românească, iar la 1807 se construiește și biserica greco-catolică.

În prezent localitatea Târnava are o foarte bună structurare funcțională ce oferă posibilitatea desfășurării tuturor funcțiilor urbanistice. Comuna este amplasată în apropierea drumului național DN 14 în apropierea râului Târnava Mare și în apropierea căii ferate. Aceste repere în spațiu constituie o premisă a unui anumit nivel urban.